Site bun \ Ghid gratuit: Cum faci un site bun? \ Pasul 3. Design și implementare

Pasul 3. Design și implementare

Mulți confundă această etapă cu site-ul în sine. Dacă și tu credeai la fel, nu e vina ta. Explicația e simplă: cele mai multe agenții care fac site-uri sunt deținute fie de designeri, fie de programatori. Unii-s îndrăgostiți de aspect, alții de tehnologii. Nici urmă de business.

Bogdan Gheorghe
Product Designer & Founder Live Design
Ghid Pas 1 Pas 2 Pas 3 Pas 4 Pas 5
Play now

Oricât de tentant ar fi, nu te arunca direct la design. Rezolvă întâi logica. Dacă nu mă crezi pe mine, uite ce spunea Steve Jobs: “Design is not just what it looks like and feels like. Design is how it works.” 

Deci, înainte să faci designul și implementarea, trebuie să ai pe masă: strategia și conținutul (adică pasul 1 și pasul 2).  

Să ne înțelegem: este grozav să ne dorim un site care arată bine și care este impecabil din punct de vedere tehnologic. Doar că aceste două caracteristici, fără o logică de business puternică și fără mesaje relevante, nu-ți aduc niciun beneficiu. Designul și tehnologia sunt doar instrumente

Alege o soluție funcțională, sigură și scalabilă

Tu la câte site-uri, din cele vizitate azi, ai reținut designul?

Cei mai mulți antreprenori pierd lupta aici: „Trebuie să-mi placă mie”. Pică în capcana clasică: SUPRAESTIMEAZĂ DESIGNUL.

Realitatea este că tot ce contează este ce-i place userului. Și, oricât de contraintuitiv ți s-ar părea, să fii prea creativ nu te ajută. 

Știu, nu e chiar inteligent pentru mine, ca agenție, să-ți spun: „Nu contează ce-ți place ție sau ce-mi place mie”. Nu face bine la cashflow. Dar cineva trebuie s-o facă.

Deci primul pas pe care îl ai de făcut ca să obții un design bun este tocmai să-ți scoți din minte obsesia designului. Acesta este important, dar nu decisiv. Adesea, userul nu dă doi bani pe design.

Cum alegi soluția de design?

Nu te limita la: „Dacă arată bine, e ok”.

Uite care sunt calitățile reale ale unui design capabil să facă față unui viitor în care viteza de reacție e totul:

  • Funcționalitatea (UX) Designul bun e discret. Nu strigă „Uită-te la mine!”, ci îl ghidează pe utilizator. Dacă userul nu știe ce să facă, designul a eșuat.
  • Estetica (UI) – E dovedit psihologic: utilizatorii percep un design curat și plăcut ca fiind mai de încredere. 
  • Scalabilitate și versatilitate – Business-ul tău se schimbă. Designul site-ului poate ține pasul? Pune-ți întrebarea asta acum: „Cât va dura și cât mă va costa să adaug o secțiune nouă peste 6 luni?” Dacă răspunsul implică „refacem tot designul”, soluția e greșită.
  • Coerența (Design System) – Sună tehnic, dar gândește-te la el ca la un set de cuburi de construcție. În loc să desenezi fiecare pagină de la zero (ceea ce e lent și scump), folosești piese standardizate care se îmbină perfect.

Are sens să faci un design de la zero?

Ferește-te de extreme: „Mereu e mai bine să faci ceva de la zero” sau „Alege un template, e rapid și ieftin”. Ambele abordări au defecte majore.

Analizează opțiunile la rece:

  • Design 100% custom (de la zero) – Înseamnă să desenezi și să prototipezi fiecare tip de pagină. Ca să iasă ce trebuie, e nevoie de un design system propriu și componente reutilizabile. Arată spectaculos, dar durează mult și costă pe măsură.
  • Template-urile – Sunt o soluție învechită. Nu le recomand, pentru că îți limitează opțiunile și te obligă să ciuntești conținutul să se potrivească într-o structură rigidă.
  • Există o cale de mijloc: framework-urile moderne, bazate pe componente – Pierzi din unicitate, dar ai avantaje clare: sunt testate și validate pe multe proiecte, deci mai sigure și mai stabile; costă mult mai puțin decât un design de la zero; se implementează rapid (salvezi timp și bani).

O condiție importantă: pune la dispoziția agenției manualul tău de brand. Dacă nu ai încă unul, e momentul să faci acest pas. Nu-ți trebuie ceva sofisticat, pornește cu un ghid de identitate: culori, fonturi, spațieri, logo vectorial, câteva elemente grafice.

Cum alegi soluția tehnică? (Platforma)

Mulți antreprenori cred că un site „programat cu totul de la zero” e mai bun. De obicei, e doar mai scump, durează mult (impredictibil) și te leagă pe viață de programatorul care l-a scris.

Nu te grăbi să reinventezi roata. Există șanse foarte mari ca proiectul tău să poată fi implementat cu un soft open source, precum WordPress (care propulsează peste 40% din Internet). Reduci dependența de dezvoltator, scazi costurile și câștigi viteză.

Atenție: Nu toate site-urile pe WordPress sunt la fel. Trebuie să înțelegi foarte bine ce cumperi. Un site pe WordPress poate fi implementat de la foarte prost (zeci de plugin-uri greoaie sau cu vulnerabilități) la foarte bine (soluții bazate pe framework-uri scalabile).

Uite ce caracteristici ar trebui să aibă soluția ta tehnică:

  • Funcțională – Îți permite să construiești exact ce ai planificat, fără compromisuri majore;
  • Stabilă și sigură – A trecut testul timpului, are update-uri constante și un suport activ;
  • Scalabilă – Este ușor de dezvoltat ulterior și poate crește odată cu business-ul tău, fără să crape.

Când ai nevoie de cod custom?

Nu rămâne blocat în ideea de open source. Există situații în care o platformă nu face față.

Mergi pe cod custom dacă ești în situații de acest fel:

  • Site-ul e o aplicație: Când construiești un produs digital propriu-zis (ex: o aplicație tip Uber, o platformă de cursuri cu funcții unice, un SaaS).
  • Integrări complexe: Când site-ul trebuie să comunice bidirecțional cu sisteme interne vechi (Legacy systems) sau ERP-uri foarte restrictive.
  • Securitate bancară: Când gestionezi date extrem de sensibile care necesită protocoale unice.

Ia în calcul infrastructura

Nu lăsa acest detaliu pe ultima sută de metri.

E foarte important să știi, înainte să faci site-ul, unde vei avea hostingul, unde ții email-ul și eventualele protocoale de integrare.  Pot exista limitări. (Am avut, la un moment dat, clienți din zona instituțională, cu constrângeri severe în zona de security).  

Apelează la companii specializate. În foarte puține cazuri merită să internalizezi infrastructura și echipa DevOps. Consultă-te cu agenția de web development și află ce resurse sunt necesare pentru ca site-ul să funcționeze impecabil.

Fii atent la ownership și accesul pe conturi

Evită situațiile în care ești nevoit să întrebi: „Oare cine a creat contul de GTM sau cine a cumpărat domeniul sau hostingul?”

Toate conturile pentru diverse servicii trebuie să fie create de tine, tu să fii cel care le dă permisiuni diverșilor parteneri/furnizori.

Conturile pe care e obligatoriu ca tu să le creezi, nu alții: Domeniul site-ului; Hostingul; Google (Analytics, Search Console, Tag Manager, E-mail); Procesatori de plăți; Alte servicii de care depinde funcționarea site-ului.

Anticipează nevoile din viitor

Cum păstrezi relația cu designerul și/sau dezvoltatorul site-ului?

Dacă această relație se oprește după ce ai primit site-ul și ai plătit factura, ai o vulnerabilitate mare.

Asigură-te că obții un agreement (ideal, contractual) legat de modul în care acești parteneri îți pot furniza suport (modificări, dezvoltări, posibile incidente). Încearcă să stabilești clar, încă din această etapă, termenii în care te pot ajuta în viitor: cât de prompt și cu ce costuri. Accesul la ei în viitor este crucial. S-o iei de la capăt cu alți furnizori înseamnă (îți spun din experiență): „Noi nu lucrăm pe designul sau codul altora. Trebuie să refacem tot”.

Ce e în controlul tău și ce dependențe ai?

Nu presupune nimic. Dacă nu întrebi explicit, te vei trezi cu un cartof fierbinte în palmă.

Fă-ți o listă cu lucrurile pe care le vezi necesare zi de zi pe site-ul tău. Vezi ce poți face in-house și ce nu. De exemplu, întreabă dacă vei putea singur:

  • Să actualizezi lista de prețuri;
  • Să modifici linkuri în meniu;
  • Să introduci sau să scoți membri ai echipei;
  • Să actualizezi programul de lucru sau ofertele;
  • Să faci update-uri de securitate.

Află ce abonamente/licențe trebuie să plătești ca să-ți funcționeze anumite servicii/integrări. Cum ai acces la ele și cât costă să le reînnoiești?

Poți salva bugetul din viitor încă de azi?

Nu ascunde planurile tale. Sunt lucruri pe care vrei sigur ca site-ul tău să le facă în viitor, dar consideri că nu este momentul să discuți despre ele acum? Greșit.

Chiar dacă nu vei implementa acum totul, oferă-i dezvoltatorului tabloul de ansamblu. Dacă el știe că peste 6 luni vrei magazin online sau cursuri video, va construi infrastructura diferit de la început. Cu un efort minim în această etapă, poți salva resurse importante în momentul în care vei activa acele funcționalități.

Obține estimări ferme/realiste

Cât costă designul și implementarea?

Cel mai prost lucru pe care poți să-l faci: Să ceri oferte „în orb” de pe net și să încerci să le compari. Piața este atât de haotică, încât e firesc să devii confuz în fața unor oferte ridicol de mici sau ridicol de mari. Tentația e să cauți „calea de mijloc”. Dar prețul mediu nu îți garantează nimic, adesea doar o mediocritate sigură.

Uite soluția corectă: Nu cere oferte înainte să-ți faci temele. Adună toate informațiile de la Pasul 1 și Pasul 2. Asigură-te că:

  • Ai cerințe clare (fii foarte specific când descrii livrabilele dorite);
  • Poți furniza conținutul (măcar pentru pattern-urile de pagină, ca exemplu de complexitate);
  • Ai un buget de referință.

Secretul eficienței: Fii transparent legat de buget Solicită întâlniri doar cu furnizorii care îți inspiră încredere și pune cărțile pe masă.

Te temi că te vor specula? Cei care ar face-o… ar face-o oricum.

Avantajul real: Pentru o agenție serioasă, bugetul de referință setează imediat calibrul soluției. Vei primi feedback instant.

  • Dacă ai un buget prea mic, furnizorul îți poate propune ajustarea livrabilelor (ce putem tăia ca să ne încadrăm).
  • Dacă ai un buget mai mare, îți poate îmbunătăți soluția cu funcționalități premium.

Când ai obținut costul final, clarifică în detaliu ce livrabile vei primi în acei bani. Totodată, agreează contractual și costurile modificărilor sau ale cerințelor suplimentare. 

Cât durează designul și implementarea?

„Deadline-ul este doar responsabilitatea agenției”. FALS!

Sunt extrem de rare situațiile în care această colaborare decurge impecabil. Aș fi subiectiv să apăr o cauză. Îți spun doar ce generează cele mai multe frustrări, ca să le poți evita:

A) Lucrurile se blochează la tine – Cele mai frecvente cauze: cerințe neclare, conținut nelivrat la timp, feedback neconcludent sau lent, nefurnizarea accesului la diferite conturi, cerințe suplimentare apărute pe parcurs, plăți întârziate.

B) Lucrurile se blochează la agenție – Aici e simplu, sunt doar 3 cauze probabile: incompetență, lipsă de resurse (prea multe proiecte paralele) sau viziuni diferite (livrabil în standardul industriei, conform contractului, dar care nu e pe placul tău subiectiv).

C) Lucrurile se blochează independent de voi – Obținerea unor avize/accese, întârzieri generate de alți furnizori (ex: banca, procesatorul de plăți), schimbări legislative etc.


Soluția: Singurul mod în care poți controla respectarea deadline-ului este să setezi deadline-uri intermediare. Nu aștepta ziua lansării. Cere livrabile parțiale săptămânal.

Testează totul

Fă-ți scenarii de testare (Checklist)

Nu testa random. Azi un buton, mâine un formular, când îți aduci aminte.

Creează proceduri repetabile. Scrie scenarii clare (Pasul 1, Pasul 2…) pe care oricine din echipa ta să le poată rula periodic.

  • Ce testezi: Link-uri rupte, fluxul complet de comandă (checkout), formularele de contact…
  • Ce urmărești: Compară mereu „Cum am stabilit” vs „Cum se întâmplă de fapt”. (Pont: Notează și „Cum ar fi ideal să fie” – așa generezi idei pentru versiunea 2.0).

Fă testele finale pe serverul de producție

Nu valida proiectul pe serverul de teste al agenției.

Testul suprem se dă pe „terenul tău” (Live). Nu presupune că dacă mergea pe demo, merge și la tine. Configurațiile serverelor diferă, iar erorile apar fix la mutare. Testează pe site-ul real.

Echipa ideală pentru etapa de design și implementare

E momentul specialiștilor tehnici, dar și al celor care aduc ordine în haos. Iată cine ar trebui să lucreze la site-ul tău în această fază:

  • Project Manager (SPOC) – Este „dirijorul” (Single Point of Contact). El traduce cerințele tale de business în sarcini tehnice și veghează deadline-urile;
  • UX/UI Designer – Definește fluxurile, logica și experiența utilizatorului (UX), apoi „îmbracă” totul în interfața vizuală (UI);
  • Web Developer (Frontend & Backend) – Scriu codul și fac funcționalitățile site-ului să meargă;
  • Content Editor / Uploader – Nu te baza pe programator să facă asta. Ai nevoie de un om dedicat care ia tot conținutul (textele și imaginile create la Pasul 2) și îl urcă în platformă, așezându-l corect în pagină;
  • QA Tester – Verifică site-ul pentru erori înainte de lansare (de multe ori rolul e preluat de PM, dar ideal e să existe un ochi specializat);
  • SysAdmin / DevOps (opțional) – Se ocupă de servere și infrastructură pentru proiectele complexe.

Livrabilele pe care ar trebui să le obții în etapa 3

Design & Assets

  • Prototip interactiv
  • Fișierele sursă editabile (ex: Figma, Adobe);
  • Licențele (pentru fonturi, imagini, plugin-uri);
  • Eventuale update-uri pe Manualul de brand.

Site-ul funcțional

  • Site-ul live + Codul sursă (backup complet);
  • Acces Owner (deplin) pentru tot;
  • Instrucțiuni de utilizare;
  • Agreement pentru suport.
Ghid Pas 1 Pas 2 Pas 3 Pas 4 Pas 5

Ai o nelămurire punctuală?